Contrar aparenţelor, nu vreau să descriu vreun sport nou de contact. Nici măcar unul vechi. De fapt, singurul sport la care mă refer e cel al neuronilor supraîncărcaţi şi al degetelor care ating Mach 2. Ringul este un locşor agăţat pe Internet care găzduieşte de ceva timp o comunitate de oameni bine intenţionaţi care vor să înveţe informatică, să predea altora din ceea ce ştiu şi, nu în ultimul rând, să se asigure că, indiferent de cantitatea de cunoştinţe acumulate, fiecare se va simţi @home.

La început, a fost Internetul.

Leul Alex, zebra Marty, hipopotamul Gloria şi girafa Melman, acompaniaţi acum (într-un fel) de regele Julien şi Maurice, nu şi-au terminat călătoriile.

Cei patru pinguini, care acum şi-au pus pe picioare “compania” lor, liniile aeriene Pinguin Expres, sunt la fel de duri ca întotdeauna, deşi nu reuşesc să-şi ducă pasagerii acolo unde vor, iar Alex o încasează (din nou) de la bătrânica cu ochelari.

Cu ocazia întoarcerii la origini cei patru eroi principali îşi găsesc semenii, deşi felul lor de viaţă nu este prea uşor de înţeles celor crescuţi în captivitate. Cu toate acestea, reuşesc să se integreze şi să rămână un cvartet unit.

Per total, deşi nu este la fel de bun ca prima parte (ghinionul sequel-urilor, în general), este un film de animaţie drăguţ, care merită văzut.

Give me 26 soldiers of lead and I shall conquer the world.
Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg

Tipografia, deşi necunoscută în Europa până la invenţia lui Gutenberg, era cunoscută în China încă dinainte de secolul IX. Totuşi, Gutenberg e cel care o aduce în atenţia publicului şi reuşeste, în decurs de câteva sute de ani, să modeleze o societate în care majoritatea ştie să scrie şi să citească, ceea ce înainte era doar apanajul clericilor, sau, în unele cazuri, a nobililor.

În răstimpul de când avem posibilitatea de a multiplica cu uşurinţă textul, au fost tipografiate milioane şi milioane de cărţi, în mult mai multe exemplare. Varietatea textelor tipărite este de-a dreptul uluitoare, iar accesul la cărţi nu mai e chiar o problema, existând biblioteci publice la tot pasul.

Cartea, ca termen general, o dată ajunsă mijloc principal de educaţie şi informare, nu s-a oprit aici. Există cărţi în orice gen literar ai vrea să citeşti, de la filosofie şi economie până la literatură de duminică sau pentru copii.

Cu toate acestea, am observat că a intrat într-un declin relativ vertiginos. Aş putea întelege că Internetul oferă mijloace de educaţie şi informare şi facilitează mult accesul la informaţie, dar problema care am remarcat-o e că lumea, în special tinerii, nu mai citesc. Pur şi simplu, Internetul se rezumă la programe de chat şi la căutări de programe de flood. De e-book-uri nu prea e nimeni interesat.

Stau şi mă întreb : am ajuns atât de bătrân încât să fie deja un caz de conflict între generaţii ?

Cunosc un caz chiar interesant : un elev mi se lăuda (literalmente) că nu a citit vreodată vreo carte. Nu pot crede că e singular, dat fiind faptul că nu am întâlnit prea multe persoane care să fie interesate de lectură. Când eram în liceu, în clasa a XII-a, aveam colegi care silabiseau cuvintele. E normal ?

În extremis, aş putea spune că ne confruntăm cu un caz, destul de general, de lecturofobie, deşi motivele acestei frici îmi sunt obscure.

• Lectura consumă prea mult timp ? Evident, dacă citeşti ca un melc.

• E plictisitoare ? Probabil că nici nu eşti atent la ce citeşti sau nu ai ales cartea potrivită.

• Te face “tocilar” ? Nu, “prietenii” tăi manelişti te fac. Lectura îţi deschide orizonturile.

• Îţi strică ochii ? Noroc că fumul de ţigară de la petreceri şi din discoteci e benefic pentru ochi.

Dă-o dracului de lectură ! Paginile unei cărţi nu-s bune nici să-ţi rulezi ţigări cu ele :mad:

P.S. pentru Gutenberg : cucerirea ta se duce naibii

If no one told you that bullets flew straight and I gave you a gun and told you to hit a target, what would you do ?

Un film de acţiune plin de efecte speciale de efect şi aproape interesant, cu o distribuţie în care apar nume mari.

Actorul din rolul principal, James McAvoy, îşi joacă bine rolul de victimă la început, apoi, încet-încet, de dur, pe măsură ce învaţă mai multe despre lumea în care a fost, practic, aruncat, până în momentul în care ia totul pe cont propriu pentru răzbunare şi o viaţă a lui însuşi. Ca o notă de subsol, a avut un rol principal în “Children of Dune”, un rol care m-a ţinut alert până la final.

Alţi actori : Angelina Jolie, Morgan Freeman.

Dacă am reuşit să vă stârnesc curiozitatea, vizionaţi filmul. E unul care merită văzut, chiar şi numai pentru efectele speciale.

An animation movie that I expect for more than two months, after watching a few trailers…

The story line is somehow expired, but the making is good, and the humor almost everywhere.

For those that enjoy a quality animation, I recommend this one.