Optical illusion …

Tomorrow marks 142 years since Alfred Nobel patented his dynamite (1867).

In December 10 there will be 113 years since he died (1896), instituting the Nobel prizes in his will.

What’s interesting is the fact that the two events seem connected. Action and reaction. Cause and effect. It’s probable that the opinions of his contemporary played their role (especially after a french newspaper printed “Dr. Alfred Nobel, who became rich by finding ways to kill more people faster than ever before, died yesterday.” – this was in 1888, 8 years before his death).

The man tried to cleanse his sins somehow. He tried to make something good to be remembered with.

Still, how many people from the 20th century did anything to cleanse themselves in the eyes of the humankind, for sins greater that Nobel’s dynamite ?

Just a simple curiosity …

Another little game, small and cute. And annoying for some people

Are you able to finish it ? It’s only got 25 levels.

Good luck

For playing in full-browser or to download, click here.

P.S. I finished the game and I saved the way of solving each level.

Are you feeling lucky ?

If so, watch the short movie below to the end …

For full-browser or download, click here.

Found here.

Azi am aflat un cuvânt nou, “papalișcă”. Nu am cuvinte să vă spun cam cât s-au distrat cei doi colegi de Delphi ai mei fiindcă nu-l știam.

Ajunseseră chiar să mă calce pe bătături, dar până la urmă s-au liniștit, oarecum. Totuși, pentru a afla și alții de neștiința mea și pentru a se amuza în continuare, unul dintre cei doi colegi, Radu, și-a pus următorul status pe messenger (MSN):

Cam vreo oră mai târziu primesc, pe MSN, un mesaj de la șef, care suna în felul următor: “noah, ce e papalișca?”. Iar mi-a crescut tensiunea … i-am răspuns cu un sec “of, și tu, Brutus?”. Totuși, se pare că nici el nu știa cuvântul, motiv de redeschidere a momentului comic pentru cei doi colegi ai mei.

Am aflat că șeful fusese curios ce e cu statusul respectiv al lui Radu, l-a interpelat pe acesta, iar Radu, foarte amuzat, l-a trimis la mine să-i explic.

Sunt foarte curios câți dintre voi, cititorii acestui post, știu ce înseamnă cuvântul. V-aș ruga să lăsați câte un comentariu cu ce înțelegeți voi prin “papalișcă”. Mulțumesc

I woke up very early this morning, so I got to work earlier than usual. About an hour earlier.

While I was enjoying my first smoke of the day, in front of my office, alone, I had a weird feeling. A feeling of an ant in a terrarium.

How and why are we here, anyway? Please, no religious theories. I understand that we’re alone, but let’s not hide from ourselves.

Frica de Vineri 13 se numește așa. Evident, este vorba de o alăturare a trei cuvinte grecești: Paraskeví (adică Vineri) și dekatreís (adică treisprezece), adăugate lui phobía, cuvânt cunoscut care înseamnă “frică”. Este o variantă a cuvântului triskaidekaphobia, o simplă fobie a numărului 13.

Evident, este doar o superstiție. La fel de evident este și faptul că multă lume încă este terifiată de superstiții.

N-ar fi cazul să evoluăm din stadiul de babuin alfabetizat și să învățăm să gândim ? Înțeleg că anul curent a fost cam umplut de vineri 13, dar asta nu înseamnă că este un an “nefast” (cum mai găsești prin horoscoape) sau că o să-ți cadă ceva în cap (ți-a căzut ? îmi pare rău pentru tine).

Că veni vorba, până în 2015 nu vom mai avea ani cu 3 zile de vineri 13 … așa că acum următoarea problemă majoră care o avem este în 2012. Să sperăm că nu murim chiar toți în 2012, pentru a ne putea bucura de cele 3 vineri 13 din 2015

Pot spune că în ultimul an, de când am aflat şi eu mai clar ce-i blogosfera asta, după ce-am citit blogurile multora (parţial sau total), m-am distrat deseori. Uneori datorită postului amuzant, alteori datorită comentariilor surprinzătoare.

Mă distrez copios când aud că X a furat tema de WordPress a lui Y, care Y nu pierde timpul şi-l ia la bani mărunţi pe X, în timp ce blogosfera râcâie în ţărână în jurul celor doi cocoşi. Totul se termină câteva zile sau luni mai târziu, dar lasă în urmă trafic în plus, recunoaştere prin blogosferă, etc. La urma urmei, reclama negativă e tot reclamă.

Mă distrează când un blogger mic şi anonim se apucă să calce pe drumul succesului, postând în acelaşi stil ca şi zeul lui în ale blogoritului, fie acest zeu zoso, fie visurât, fie arhi, etc (mă taxează la cuvânt, deci rămânem doar cu ăştia). Problema apare doar atunci când, pentru a-şi asigura acelaşi stil cu zeul lui, bloggeraşul nostru postează un articol întreg copiat de la zeu. Fără niciun fel de anunţ legat de asta, fără link spre articolul original. E postul lui acum. Cui nu-i place, n-are decât să se agite precum Cola la litru, că măcar mai face nişte trafic omul. Vezi mai sus.

Alţi oameni inteligenţi se gândesc că ar fi bine să-şi demonstreze originalitatea înjurând un alt blogger. De preferinţă, unul mare. Dacă se poate, cel mai mare (deşi aici e arbitrar … te uiţi azi in topuri, e zoso … te uiţi mâine, e cabral sau arhi … fir-ar, nici nu mai ştii pe cine să înjuri). Vă rog să remarcaţi aici dilema omului inteligent. Pe cine să înjure ? De ce ? De care post să se lege, de care opinie ? Sau să se lege de calitatea comentariilor care le primeşte omul ? Cel mai bine, înjură-l pentru că există … în felul ăsta eşti convins că ai dreptate.

Toate bune şi frumoase până aici, dar acestea sunt doar nişte lucruri legate de micii bloggeri, care visează trafic, dar mai ales bani din reclame (că veni vorba, niciodată nu am înţeles de ce nu câştig mai mult din Google Adsense … adică, am conţinut, am calitate – şi modestie, am vizitatori aproape cât google.ro … de ce naiba nu fac bani ?).

Partea frumoasă e că am găsit o temă omniprezentă la (aproape toţi) bloggerii recunoscuţi. Este bâta aplicată peste spate cretinilor. Ce vă rog este doar să ţineţi cont că prin “cretini” se pot subînţelege şi sinonimele literare ale acestui cuvânt, dar şi “ţărani”, “muişti” şi alte celea…

Partea mirobolantă apare atunci când un blogger se plânge de idioţii şi retardaţii care-i postează pe blog şi (atenţie!) le sugerează să înveţe limba română … având greşeli în “plângere”.

Nu am de gând să dau nume sau adrese, pun doar o imagine şi-am terminat. Ce vreau să se înţeleagă este faptul că, deşi postez o singură imagine cu un asemenea caz, am văzut pe multe bloguri (pur şi simplu mi-e lene să caut din nou). Citiţi cu atenţie …

De remarcat că, pe lângă problema expusă mai sus, bloggerul care şi-a câştigat locul (pentru imagine) este şi român adevărat (se plânge de invidioşi, fără a uita să se laude cu veniturile sale).

Vive the Românica.

Have you heard the line “Why is everything to me ?” often ? Did you hear coming out of your own mouth ?

This post is just a personal oppinion, so you all can ignore it. I think I can say that the people that use this line are cowards and selfish.

Let’s cry about our troubles, maybe they’ll fade away … or maybe someone will help us. It’s pointless to think that there a lot of other people facing the same problems or maybe worse.

You are the most important, you are the only one. Keep crying.

O parodie nasoală, dar interesantă, a filmului Matrix (prima parte).

http://nasol.ro/site/

Atenție: unele imagini nu sunt recomandate publicului sub 18 ani