Ai auzit deseori întrebarea “De ce mi se întâmplă toate numai mie?” ? Te-ai surprins zicând-o tu ?
Acest post este doar o părere proprie, aşa că puteţi să-l ignoraţi. Eu cred că pot spune că oamenii care folosesc linia asta sunt nişte laşi şi egoişti.
Hai să ne plângem de necazurile noastre, că poate-poate dispar … sau poate ne ajută careva. Nu are rost să ne gândim că sunt o grămadă de alţi oameni care trec prin aceleaşi probleme sau, poate, şi mai grave.
Tu eşti cel mai important, tu eşti singurul. Plânge-te în continuare.
DarkByte is
Email this author | All posts by DarkByte | Subscribe to Entries (RSS)
noiembrie 11th, 2009 at 1:39 AM
de acord…dar cand toate par a se aduna fix la tine, crede-ma, nu mai gandesti asa… pus intr-o situatie-limita, nu ti se mai pare o lasitate sa spui “de ce mie?”
insa cineva din exterior va zice mereu ca e o lasitate…
noiembrie 11th, 2009 at 1:42 AM
aaa…si pana la urma, unde ar fi fost lumea azi fara instinctul de autoconservare? de ce eu, cand poate sa fie altul?
noiembrie 11th, 2009 at 12:16 PM
Nu am spus că nu putem avea momente când avem impresia că toate s-au adunat pe capul nostru.
Ce am spus este că mă deranjează când X spune “De ce mie” … fiindcă idiotul nu-și dă seama că șansele ca doar el să fie atât de oropsit de soartă sunt … aproape negative
Are rost să menționez și pe cei care-și permit Mercedes și se plâng “de ce doar mie mi se întâmplă să nu-mi pot cumpăra Ferrari ?” ? Cred că nu.
P.S. Instinctul de conservare e bun, dar între anumite limite. Cazul expus de mine nu prea intră în acele limite.
noiembrie 11th, 2009 at 1:07 PM
Omul mai tre sa se si planga uneori. Parca ne face sa ne simtim mai bine … cateodata.
noiembrie 11th, 2009 at 11:26 PM
de ce nu înfiinţăm un cerc anti-victimizare excesivă?
noiembrie 11th, 2009 at 11:28 PM
Mai bine un pătrat
noiembrie 11th, 2009 at 11:33 PM
neah,are colţuri,prea multe şanse de scăpare
noiembrie 25th, 2009 at 9:30 AM
Well, “de ce mie?” e o intrebare auzita destul de des si da, mi-am pus-o si eu de cateva ori (intrebarea). Dar ce cred ca e mai important e ce faci in continuare, daca lasi totul balta si astepti sa pice din cer, atunci tot ce ai scris mai sus e perfect valabil, dar daca iei atitudine, atunci cred ca e ceva natural, ca un tic verbal
P.S.: Cand zic ca mi-am pus intrebarea e chiar asa, adica nu am zis-o sa ma auda toti prietenii ce nasol e ca tocmai mie mi s-a intamplat nu stiu ce; a fost doar un gand, un auto-imbold sa zic asa…
decembrie 24th, 2009 at 12:48 PM
Intrebarea “de ce mie?” cred ca o poti pune doar in cazul unei boli grave…ca ti-a murit pisica…ca ti-ai bulit masina…ca ti s-a stricat telefonul…astea se repara(bine mai putin pisica da poti sa iti iei alta).Banii sunt doar o iluzie…azi ai totul maine…nimic asa ca “de ce mie” sa apara doar cand e legat de sanatate.
Pana una alta azi e Ajunul si nu pot sa va urez decat Sanatate ,fericire si mult mult noroc sa nu va aud cu “de ce mie?”